21 Decembrie 1989 m-a prins la Combinatul de Utilaj Greu din

Revoluţia noastră

Citindu-mi dosarul mi-am împărţit informatorii în trei categorii:

Citindu-mi dosarul...

Cum puteţi susţine activităţile Fundaţiei Doina Cornea?

– Gânduri pentru cei ce n-au cunoscut întunericul sau l-au uitat –

Eu cunosc întunericul

Fundaţia Doina Cornea a participat la amenajarea camerei Doina Cornea din cadrul expoziţiei

Expoziţia „Ţara din care venim”

Ţinând cont de gravitatea situţiei politice din România de la sfârşitul anului Fundaţia Doina Cornea a trimis, în data de 7 decembrie, fiecăruia dintre preşedinţii partidelor ce s-au declarat pro-europene următoarea:

Scrisoare deschisă

Raport de activitate

Ne-am strâns câţiva dintre cei care au iubit-o şi respectat-o pe Doina Cornea nu doar pentru a-i cinsti memoria ci şi pentru – mai ales pentru – a urma şi răspândi ceea ce ea a încercat să ne insufle şi înveţe. 

La început de drum

Am mai spus, nu cred că mai contează cum și de unde a apărut Călin Georgescu. Acum el e o realitate atît de amenințătoare pentru clasa politică (unii o percep chiar pentru societatea românească), încît lamentațiile nu-și au rostul. Totuși, cîteva precizări sînt necesare. Le fac aici, pe pagina de facebook, pentru că articolele mele nu mai sînt publicate de presa ”mainstream”, iar celelalte sînt pro-Georgescu. Poate să le ia cine vrea, menționînd sursa,, poate să mă înjure fiecare după poftă – sau nu. 

E prea târziu. Armata Georgeştilor a cucerit România

Mă uit la steagurile mari, tricolore, fluturînd pe micile ecrane. Sunt blazat. Știu că patria se oprește la buzunar. Am învățat asta și am sintetizat-o în răspunsul dat azi unei doamne, Nicole Irimia, care m a întrebat pe messenger dacă statul ne sprijină cercetările. Deloc. Doar de biserică și de creștinii care ne fac donații. În funcție de acestea, ne programăm și cercetările. De pildă, trebuie acum să reconstitui și să verific lista morților din insula mare a Brăilei, o să merg până la Galați să solicit sprijinul Arhiepiscopiei și pentru cercetările de la vară. Ieri, un domn pe care nu l cunosc, Cristian Oprea, mi a trimis 200 de lei în cont "pentru continuarea săpăturilor și găsirea resturilor pămîntești ale martirilor neamului, victimele opresiunii comuniste". Astfel, datorită unor asemenea oameni putem continua. Personal, am fost dat afară din februarie 2020 de la IICCMER, pe care l-am creat, pentru a doua oară, de astă dată din dispoziţia lui Iohannis, care a cerut și sistarea investigațiilor arheologice pentru căutarea morților, dar le-am continuat "pe persoană fizică" și cu sprijinul Fundației Doina Cornea. Din aprilie acest an am fost angajat ghid la Mănăstirea Dervent, unde am dus cei 80 de morți găsiți la Periprava și i-am așezat într un osuar. Așa că totuși de acum, la 60 de ani, îmi merge din nou vechimea și am asigurare medicală, chiar dacă am salariu minim pe economie. Dar mai câștig din lucrările de artă pe care le vând (triptice, relicvarii, conținând cuie și bucățele de lemn de la lăzile în care au fost îngropați morții lagărelor). Chiar dacă patria are granițele la buzunar, Dumnezeu nu mă lasă, nici pe mine, nici poporul meu pierdut prin cimitirele lagărelor. Mă descurc, și așa, cu puțini bani, dar cu optimism. De ce am sjuns aici, de la un salariu de secretar de stat, cât aveam pînă în 2010, când atunci Băsescu a fost cel ce m-a destituit de la conducerea institutului? La angajarea mea în aprilie nu s a putut tine cont de doctoratul meu în istoria Securității, mănăstirea nu are prea mulți bani. Dacă vă spun că sunt prima persoană cu un doctorat în istoria Securității, susținut în 2002 la Universitatea București și coordonat de acad. Dinu C. Giurescu, nu trebuie să vă mire statutul meu, având în vedere cine conduce în mod real România. Chiar și în timp ce, pe micul ecran, flutură tricolorul și patria e pe toate buzele, martirii neamului ramân, totuși, cu gurile astupate de pământ, în morminte fără cruce. Dar e bine și viața merge înainte. Tocmai am încheiat lucrul la două relicvarii, folosind cuie ale lăzilor în care au fost îngropați morții de la Salcia și Periprava. Sper să și găsească locurile potrivite.

Patria și buzunarul

Mirela Duma e plasată, în unanimitate, de critica internațională printre cei mai importanți autori de HAIKU din lume. Născută la data de 10 iulie 1963, în comuna Chiochiș, judeţul Bistrița-Năsăud. De foarte tânără, membră a Cenaclului literar "George Coșbuc" din Bistrița, unde, la vârsta de 14 ani, debutează cu poezie în ziarul "Ecoul." Între anii 1978-1985 publică în revistele clujene "Steaua", "Tribuna" și în "Flacăra" lui Păunescu. Este exmatriculată, în anul II de facultate, din motive politice, de la Institutul Agronomic (Facultatea de Zootehnie) din Cluj-Napoca, urmând apoi o pauză de peste 25 de ani. Revine cu poezii în anul 2017, când publică la editura Grinta, din Cluj, primul volum de poezie "În joc de ploi". În domeniul poeziei haiku, e prezentă în peste 20 de volume colective publicate în Italia, India, Japonia, SUA, Franța, Maroc, Nigeria, Israel, Nepal, Africa de Sud, Franța, Canada, România, etc, coordonatoare a unei antologii de Gogyohka, în SUA, în anul 2022, colaboratoare la câteva Antologii de micropoeme, publicate în SUA, de David Palmer și Maricris Cabrera (cei mai buni scriitori de poezie americani, alături de Robert Gillete). În anul 2019 și 2020 a fost desemnată haijina nr. 1 în Italia, de către revistele de specialitate din Peninsulă. A publicat la majoritatea revistelor literare românești din țară și Diaspora. Desfășoară o activitate cu bune rezultate în Italia, unde i se publică primul volum de gen, în anul 2019, în versiune japoneză, italiană și franceză. Traducerea în limba japoneză aparținându-i doamnei Mine Mukoze de la Universitatea de Haiku din Tokyo. Autoare a opt volume de poezie, șase publicate în România și două volume de haiku publicate în Italia, patru volume fiind premiate la concursurile literare din țară. Prezentă în peste 15 Antologii de poezie în România și străinătate (Italia, Japonia, SUA, Franța). În Italia a obținut cinci diplome deosebit de importante, în urma participării la concursurile literare. Menționăm premiul special al juriului şi medalia de aur, pentru merit literar pe anul 2019, acordat de Editura CentoVerba, motivația juriului pentru poezia autoarei fiind:"Cea mai frumoasă poezie a unei poete străine și cea mai frumoasă din concurs", Premiul I la un concurs literar internațional în Italia, 2019, pentru poezia haiku. În anul 2018, scriitoarea a fost selectată de Editura Verbaniana (Italia) pentru Diploma de onoare - recunoașterea valorii literare - în cadrul inițiativei literare "Scriitorii Români în Prim Plan". În ziarul italian l'Altro giornale, jurnalistul Giussepe Crisstini publică un articol despre performațele sale literare și profesionale. "Premio Letterario Internazionale - Corona" - Italia, îi acordă Mentiunea de Onoare, în urma unui concurs de poezie în 2019. Un premiu ll îi este acordat în anul 2017, de către Uniunea Scriitorilor Europeni, în cadrul Festivalului Culturii Românești, de la Craiova. Prezentă în vol. 5 și 6 din Antologia de Haiku, a Universității din Tokyo și, de asemenea, în trei excelente Antologii de micropoeme, publicate în SUA, de David Palmer și Maricris Cabrera (cei mai buni scriitori de poezie americani, alături de Robert Gillete). Locul I la un concurs de poezie din Nigeria și Diploma de onoare, acordată de poetul japonez Taro Aizu. Colaborare cu revista creștină "Femei de poveste", condusă de doamna Crenguța Stoian. Tradusă în peste 7 limbi străine (italiană, franceză, japoneză, engleză, arabă, nepaleză, spaniolă, maghiară, etc,) și publicată în diferite ziare din străinătate, cea mai recentă fiind în PULSE HAIKU MAGAZIN, din Tanger (Maroc). Recent haikuul său a fost publicat în Argentina și de asemenea, autoarea face parte dintr-un valoros volum colectiv de haiku, alături de colegii haijini din România. Anul 2024 este al treilea an consecutiv în care UNICEF - în urma unor concursuri desfășurate la Paris, îi premiază poeziile și haikuurile. Deasemenea este invitată pentru a doua oară și promovată cu poezia haiku, în cadrul Festivalului Florilor de Cireș - Sakura - din Toronto, patronat de Consulatul General al Japoniei, instituție care, îi face onoarea să o publice în Antologia de poezie japoneză internațională, la ambele concursuri ale marelui Festival. O altă realizare literară este locul doi în Israel, la concursul de haiku din anul 2021.

Mirela Duma, o poetă cu trecut anticomunist

Lumina din zori

Pe acest loc de pe zidul Librăriei Universității am fixat crucea, în anul 1990. Totul, în memoria martirilor Revoluției de la Cluj și a victimelor comunismului din întreaga perioadă! Lucrarea fusese plătită de dl. Emil Oprea din Germania (un ceasornicar-patriot, care în ultimele luni de ceaușism a avut mai multe activități diversioniste, aruncând manifeste cu mesaje anti-Ceaușecu, noaptea, pe străzile Clujului) astfel că rolul meu a fost să mă ocup, personal, de execuția crucii și instalarea ei prin intermediul unor meșteri. Legat de fixarea crucii, partea de aprobări din partea autorităților a fost extrem de ușoară: ne aflam încă în siajul revoluției, efectele măcelului din decembrie `89 erau încă extrem de pregnante și nu a fost nevoie de aprobare de la Primărie. Așa că, făcând parte din branșă (lucram, încă din 1987, la Centrul de Librării Cluj) n-am avut nevoie decât de aprobarea șefei librăriei de atunci, pe care am obținut-o fără probleme. Ca urmare, am instalat-o imediat, printr-o emoționantă ceremonie, astfel că minunata cruce - deși răscoaptă dar încă stabilă și cu urme de lac pe ea - poate fi admirată și azi, tronând pe zidul aflat vizavi de Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail.

Cum nu m-a lăsat Cel de Sus să ajung martir!

În ianuarie 1990 securiștii mă salutau cu palma la căciula brumărie!

Clipa de glorie

† Florentin Crihălmeanu, Episcop Eparhial de Cluj-Gherla

In memoriam Doina Cornea

Salut apariția primului număr al Buletinului Informativ al Fundației “Doina Cornea”. Sper să fie ceasul deșteptător pentru societatea civilă care pare că, hipnotizată de noul coronavirus, și-a uitat rolul de apărător al drepturilor și libertăților individuale.

Mesaj

Doina Cornea nu a fost doar o opozantă la regimul comunist. Lupta ei era holistică. Nu o putem înţelege decât integrată într-o filozofie de viaţă. Fără aceasta e dificil de justificat un asemenea curaj, o asemenea vocaţie a sacrificiului, un asemenea devotament. Această luptă nu era doar îndreptată împotriva unei forţe exterioare; introspecţia a fost o constantă în disciplina ei de viaţă. Atunci când avea toate motivele obiective să-şi compătimească soarta, ea a avut înţelepciunea şi luciditatea de-a nu uita că duşmanul ei cel mai de temut era chiar în ea însăşi.

Julie Combes

- haideți s-o merităm pe Doina Cornea –

Metafora realităţii vs. Realitatea metaforei

În 1982, Doina Cornea, o femeie cu o statură măruntă, ajunsă la vîrsta cînd alte femei sînt mai degrabă preocupate de conservele pentru toamnă, de cea mai bună rețetă de zacuscă și de cum să faci față, cu onorabilitate, lipsurilor de tot felul din aprovizionarea casei, altfel spus, cum să ”te descurci” la o adică cu ale casei într-o lume tot mai săracă, dar care își dorea din toate puterile să salveze aparențele unei vieți bune, a lăsat deoparte toate aceste măști ale unui cotidian altfel cenușiu și a decis să spună lucrurilor pe nume: în România, epoca nu era ”de aur”, ci de mucava aurită, viața nu era minunată, ci apăsătoare. Nu lipseau doar cele mai elementare bunuri, dar și cele mai elementare drepturi. Trăiam într-o lume sufocată și sufocantă, în care numai aerul și apa mai erau libere. Așa că doamna Cornea a decis să descrie lumea adevărată în care noi românii trăiam pe atunci, în toate nuanțele ei de cenușiu. Și unde era să scrie despre toate acestea, dacă nu la radio „Europa Liberă”, ale cărei emisiuni în limba română erau singurul loc unde se spunea adevărul despre noul stalinism impus românilor de Nicolae Ceaușescu, prin aparatul de partid obedient și prin Securitatea atotsupraveghetoare? Începînd de atunci și pînă la căderea comunismului, Doina Cornea, asistent universitar la Facultatea de Filologie din Cluj a început să difuzeze textele și protestele sale, prin intermediul Europei libere”. 

Doina Cornea, printre noi

Într-o notă adresată Generalului-Maior Mortoiu Aurelian, Șeful Direcției a III-a din cadrul Departamentului Securitǎții Statului, Unitatea Specialǎ “R” se află textul unei scrisori deschise citită pe 19 decembrie 1989, la Europa Liberă (Arhiva CNSAS, Eterul, D20, vol 7). Era un apel adresat tuturor românilor „de suflet, muncitori, tehnicieni și ingineri, studenți, oameni de științǎ, de artǎ și culturǎ, țǎrani, militari și activiști, precum și securiști cu conștiințǎ”, să nu mai accepte „dezastruoasa defǎimare și insultǎ”, că noi „românii suntem lași”. Istoria și prezentul ar fi pline de exemple care demonstreazǎ contrariul. Ceea ce este adevǎrat despre noi românii, afirmă autorii care semnează „Solidaritatea, un grup de studenți din București” este cǎ „am pierdut în mare mǎsurǎ simțul solidaritǎții”. Or, aceastǎ stare este reversibilǎ. Spiritul de solidaritate se poate reeduca. Ca prim exercițiu la aceastǎ școalǎ a comuniunii, autorii propun „solidaritatea cu Doina Cornea și cu toți acei oameni de curaj care suferǎ. astǎzi pentru cǎ și-au ridicat glasul în numele nostru”.

Doina Cornea – personalitatea far a rezistenței anticomuniste din anii `80

Pentru ca  românii să aibă acces la informaţii, să poată călători oriunde în lume, tinerii să poată alege unde să-şi trăiască viaţa, unde să studieze..., pentru a putea fiecare dintre noi să spună cu glas tare ce gândeşte, a fost nevoie în România comunistă, de sacrificiul multor oameni. Astăzi nu este usor, dar poţi să alegi, poţi să decizi, poţi să te revolţi şi să protestezi fără să fi arestat, anchetat şi torturat psihic si fizic!

Solidaritatea ne-a salvat!

Într-o vreme în care s-au născut şi dezvoltat monştri precum Lenin, Hitler, Stalin, Mao sau Pol Pot s-au aflat şi opusul total al lor.

Doina şi Ariadna

Despre puțini oameni putem spune că au scris istorie. Despre doamna Doina Cornea, aș spune că a scris una dintre cele mai frumoase pagini din istoria noastră. Una pe care e foarte, foarte important, să o citească și copiii noștri, și copiii lor.

Doina Cornea a scris una dintre cele mai frumoase pagini din istoria noastră

Aceasta a fost prima scrisoare difuzată de către Doina Cornea prin intermediul postului de radio care transmitea emisiuni în limba română de la München, Europa Liberă. Din motive de protecţie şi pentru a mai putea să se adreseze tinerilor de la catedra Facultăţii de Filologie, unde preda, a dorit să rămână anonimă, semnând textul “o profesoară din Cluj”. Pentru a fi onestă şi credibilă a adăugat: “Pentru Europa Liberă, Doina Cornea, strada Alba Iulia nr. 16”. Cei de la Europa Liberă, din greşeală (sau nu…) i-au divulgat numele. În urma difuzării acestui text de către Europa Liberă (în august 1982), Doina Cornea a fost interogată de Securitate, amendată, criticată într-o şedinţă a cadrelor didactice de la Universitatea din Cluj şi, în cele din urmă, în 1983, destituită din postul pe care îl deţinea în această universitate.

Scrisoare către cei care n-au încetat să gândească

[text preluat din Puterea Fragilităţii – Ed. Humanitas 2019]

Prima intervenţie a Doinei Cornea de la televiziune din ziua de 26 decembrie 1989

Doina Cornea a fost monitorizată de Securitate într-o multitudine de forme: avea în permanenţă un miliţian în faţa porţii şi o maşină cu doi securişti pregătită să o urmărească oriunde ar pleca. Exista un post de supreveghere audio, cu personal permanent, instalat în podul casei vecine care era la o distanţă mai mică de doi metri de casa ei. Telefonul, deşi era tăiat, era folosit deSecuritate pentru a asculta tot ce se vorbea in casă. Probabil fuseseră instalate microfoane şi în interiorul casei. Necăutându-le niciodată, probabil sunt şi acum tot acolo unde au fost instalate...

Numărul 1-2 (serie nouă)
Decembrie 2024 - Ianuarie 2025

Editorial

La început de drum

Cum puteţi susţine activităţile Fundaţiei Doina Cornea?

Cum puteţi susţine activităţile Fundaţiei Doina Cornea?

Scrisori deschise şi alte texte semnate Doina Cornea

Scrisoare către cei care n-au încetat să gândească

Prima intervenţie a Doinei Cornea de la televiziune din ziua de 26 decembrie 1989

Acum 35 de ani...

Revoluţia noastră

Întâmplări din comunism

Cum şi-a pierdut Securitatea microfonul

Din activitatea Fundaţiei Doina Cornea

Expoziţia „Ţara din care venim”

Scrisoare deschisă

Raport de activitate

Am fost informator

Citindu-mi dosarul...

Istoria... în timp ce se construieşte

E prea târziu. Armata Georgeştilor a cucerit România

Patria și buzunarul

Nonficţiuni

Cum nu m-a lăsat Cel de Sus să ajung martir!

Clipa de glorie

Destăinuirile lui Marius Balo

Eu cunosc întunericul

Lumina din Zori

Mirela Duma, o poetă cu trecut anticomunist

Lumina din zori

Republicări

In memoriam Doina Cornea

Mesaj

Julie Combes

Metafora realităţii vs. Realitatea metaforei

Doina Cornea, printre noi

Doina Cornea – personalitatea far a rezistenței anticomuniste din anii `80

Solidaritatea ne-a salvat!

Doina şi Ariadna

Doina Cornea a scris una dintre cele mai frumoase pagini din istoria noastră

Abonează-te la buletinul nostru lunar

Numărul 1-2 (serie nouă) Decembrie 2024 - Ianuarie 2025

Editorial

La început de drum

Cum puteţi susţine activităţile Fundaţiei Doina Cornea?

Cum puteţi susţine activităţile Fundaţiei Doina Cornea?

Scrisori deschise şi alte texte semnate Doina Cornea

Scrisoare către cei care n-au încetat să gândească

Prima intervenţie a Doinei Cornea de la televiziune din ziua de 26 decembrie 1989

Acum 35 de ani...

Revoluţia noastră

Întâmplări din comunism

Cum şi-a pierdut Securitatea microfonul

Din activitatea Fundaţiei Doina Cornea

Expoziţia „Ţara din care venim”

Scrisoare deschisă

Raport de activitate

Am fost informator

Citindu-mi dosarul...

Istoria... în timp ce se construieşte

E prea târziu. Armata Georgeştilor a cucerit România

Patria și buzunarul

Nonficţiuni

Cum nu m-a lăsat Cel de Sus să ajung martir!

Clipa de glorie

Destăinuirile lui Marius Balo

Eu cunosc întunericul

Lumina din Zori

Mirela Duma, o poetă cu trecut anticomunist

Lumina din zori

Republicări

In memoriam Doina Cornea

Mesaj

Julie Combes

Metafora realităţii vs. Realitatea metaforei

Doina Cornea, printre noi

Doina Cornea – personalitatea far a rezistenței anticomuniste din anii `80

Solidaritatea ne-a salvat!

Doina şi Ariadna

Doina Cornea a scris una dintre cele mai frumoase pagini din istoria noastră

Abonează-te la buletinul nostru lunar

Numărul 1-2 (serie nouă)
Decembrie 2024 - Ianuarie 2025